Doneaza pentru Clinica NERA

marți, 31 ianuarie 2012

Bartolomeu Anania Portretul lui Iuda

Bartolomeu Anania Portretul lui Iuda IPS Bartolomeu Anania vorbind despre Iuda Iscarioteanul şi perpetuarea lui în istorie. Fragment din Scrisoarea pastorală de la Sfintele Paşti ale anului 2005 (01 mai). “(…) Iubitii mei fii sufletesti Din nefericire, Iuda nu e doar personajul unui anume moment istoric, ci si un personaj al istoriei de dupa el, multiplicat peste tot, la scara planetara, in ipostaza sarutarii care acopera tradarea. Printre noi, cei ce beneficiem de civilizatie, de cultura, de progres stiintific, de libertate, de bunurile pamantului si de harurile cerului, printre noi se instaureaza, incetul cu incetul, un duh perfid care rastoarna valorile si perverteste limbajul. Anormalul devine normal, viciul devine virtute, minciuna devine adevar, furtul inteligent devine profesie onorabila, sodomia se cheama orientare comportamentala, cuvinte nobile precum prietenie, prieten, prietena se degradeaza in conotatii dubioase, pervertirea tineretului se intituleaza program de sanatate antiSIDA, destramarea familiei se numeste planificare familiala, crimele ingineriei genetice se fac in numele vindecarilor miraculoase, prostitutia se legitimeaza prin libertatea femeii de a face ce vrea cu propriul ei trup, proxenetismul se reclama de meditatia transcendentala, saracirea spiritului devine globalizare, invadarea unei tari se cheama razboi preventiv, terorismul isi reclama valente divine, infeudarea economica se numeste credit bancar, pomana politica devine act de caritate. Si multe altele. Iuda se plimba nestingherit prin societate, prin istoria omenirii, dar si prin crestinatate. Isprava lui cea mai mare este aceea ca, dintr-o singura Biserica, a facut mai multe [nu ca ar fi in mod real mai multe, ci ca asta vrea sa dea impresia, ca nu ar fi o singura Biserica, ci mai multe - vezi si mai departe, n.n.]. Din mai multe a facut o puzderie. Si continua s-o faca, prin ceea ce ii este propriu: lacomie, invidie, orgoliu. Se adapteaza usor, si-a rafinat metodele. Lucreaza la lumina noptii si comunica prin unde hertiene. E un iscusit importator de religie, oferind-o concurential pe piata bunurilor de consum. Altfel, e un ecumenist convins. Cand nu lucreaza pe furis, te invita la dialog fratesc. Daca-l refuzi sau daca te aperi, te pomenesti intolerant, conservator, fundamentalist, retrograd. Cunoaste bine Biblia, are studii universitare, vorbeste cateva limbi straine. El stie ca Iscarioteanul era unul din cei doisprezece care au ascultat si memorat invatatura lui Iisus. Daca ar fi avut curatie si talent, putea sa scrie o Evanghelie tot atat de bogata ca a lui Matei. A scris-o postum, in cheia sarutarii perverse. Iuda e un excelent teolog, asa cum este si patronul sau din Qarantania, care Ii oferea lui Iisus citate din Scriptura. Iuda e tot atat de zelos printre ai sai, de vreme ce instinctul dezbinarii il mobilizeaza peste tot, oriunde s-ar afla. Partenerul trebuie mai intai sedus, dominat si numai dupa aceea nimicit. Iuda isi abordeaza semenul cu gratia cobrei care, intalnind o vipera in jungla, o invita la un dans aerian, fascinant, ametitor, pe durata caruia isi calculeaza cu precizie secunda muscaturii mortale. Iuda e un maestru al crimei perfecte“.

Minunea de la Cernobil: dupa explozia reactorului radiatiile au ocolit Biserica ortodoxa "Sf. Ilie"

Minunea de la Cernobil: dupa explozia reactorului radiatiile au ocolit Biserica ortodoxa "Sf. Ilie" În timpul celor 25 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, nivelul radiaţiilor în zona Bisericii Sfântul Ilie, singura Biserică deschisă în această zonă (Cernobîl), a fost sub nivelul de alertă, spun munictorii care au lichidat dezastrul atomic. Asta pe lângă faptul că zonele învecinate au înregistrat niveluri mortale de radiaţii. Chiar şi în cele mai groaznice zile ale anului 1986, imediat după explozia nucleară, aria din jurul Bisericii Sfântul Ilie a fost curată de radiaţii atomice – a spus preşedintele Uniunii Ucrainene de la Cernobîl, Yury Andreyev, într-o conferinţă de presă. Astfel, teritoriul din jurul Bisericii a avut 6 microroentgen pe oră, în comparaţie cu capitala Kiev, care este mult mai departe de Cernobîl, şi care a avut 18 microroentgen pe oră. Andreyev a spus că mulţi dintre lichidatorii dezastrului erau atei, dar văzând minunea care s-a întâmplat la Biserica Sfântul Ilie, au crezut în Dumnezeu, şi au văzut în aceasta voia lui Dumnezeu. "În particular, la câteva secunde după explozia reactorului de la Cernobîl norul cu radiaţii nucleare a început să se mişte în direcţia Pripyat, un oraş situat la 1,8 km de uzină. Acolo era un pin, (care este pictat şi în icoana Mântuitorului de la Cernobîl). În mod minunat, norul s-a despărţit în două în jurul pinului şi s-a mutat la nord şi sud de oraş, evitând zonele rezidenţiale. Mii de oameni nevinovaţi au fost salvaţi atunci de mâna lui Dumnezeu. Nivelul de radiaţii în zonele contaminate era letal, de patru roentgen pe oră, iar oraşul a avut doar o jumătate de miliroentgen", a spus Andreyev.

vineri, 13 ianuarie 2012

Soborul Sf.Ioan Botezătorul

În fiecare an, pe 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, profetul care a descoperit că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu și care l-a botezat pe Acesta în râul Iordan. Această zi marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă.

Axion la Botezul Domnului

Axion la Botezul Domnului Axion în interpretarea lambadarului catedralei patriarhale, Adrian Stolnicu. Psalții Catedralei – Adrian Stolnicu și Gabriel Rădășanu sunt colaboratori ai grupului psaltic Sf.M.M.Dimitrie din Craiova și au luat parte la aceste înregistrări postate. Adresăm mulțumiri dirijorului acestui grup și prietenului nostru, protopsaltul Victor Șapcă pentru furnizarea materialului audio.

Botezul Domnului

Botezul Domnului

luni, 9 ianuarie 2012

IESIREA DIN CRIZA-PARINTELE MOISE AGHIORITUL II TREZESTE PE GRECI LA POCAINTA: Trebuie sa ne schimbam! Sa lasam fotoliul moale, televizorul, trandavia si confortul!”

Este cea din urma ora, nu mai e loc de amanari si intarzieri! Sa ne dezmeticim, sa ne trezim si sa aruncam superficialitatea! IESIREA DIN CRIZA IESIREA DIN CRIZA-PARINTELE MOISE AGHIORITUL II TREZESTE PE GRECI LA POCAINTA: Trebuie sa ne schimbam! Sa lasam fotoliul moale, televizorul, trandavia si confortul!” [...] „Mi-am propus să nu mai vorbesc despre criza economică. Dar pentru că situaţia se înrăutăţeşte continuu şi nemulţumirile, justificate, se înteţesc, mi-am zis că nu se cade să-mi opresc cuvântul. (…) Dăm la tot pasul peste impasuri fără speranţă de ieşire, peste drame care sfârşesc tragic, peste chipuri ale nenorocirii, ruşinii şi mizeriei. Neliniştea, îngrijorarea, falimentul, şomajul, nesiguranţa şi suspiciunea stăpânesc. Este o stare vrednică de plâns… E nevoie să ni se spună cu tărie că noi trebuie să ne schimbăm, asta să fie lozinca noastră. Acum este un prilej, pe care în alte situaţii nu l-am fi luat în seamă, un prilej de a ne mărturisi înfrângerea, neputinţa, păcatul. Să avem bărbăţia care să ne ducă la pocăinţa pe care o cere această clipă: acum, fără întârziere, nu mai e timp de pierdut! Să recunoaştem că ne-am înşelat, că ne-am înţeles greşit viaţa, că nu ne-am propus scopuri înalte, că am consimţit cu săvârşirea fărădelegii. Din păcate, neadevărul, lipsa transparenţei, necinstea, nepăsarea, necuviinţa au câştigat teren în viaţa noastră. Este vremea să ne aplecăm mai serios asupra noastră, să ne cercetăm pe noi înşine, să ne pocăim pentru păcatele noastre. Este cea din urmă oră, nu mai e loc de amânări şi întârzieri! Suntem răspunzători pentru sufletul nostru. Să nu-i mai judecăm acum pe ceilalţi, ci să ne îndreptăm cu dragoste şi către cei care nu sunt neapărat din cercul nostru de rude şi cunoscuţi, căci am fost foarte zgârciţi în filantropia noastră, în iubirea de fraţi şi iubirea de Dumnezeu. Nu l-am îmbrăţişat strâns pe sărac, nu am suferit din tot sufletul cu cel suferind, nu am sărit în ajutorul aproapelui cu dragă inimă. Nu dorim acum să provocăm vinovăţii şi să fabricăm vinovaţi, dar va trebui să recunoaştem cu toţii că putem să facem mult mai mult bine, pe care din diferite motive nu îl facem. Criza de acum este un bun prilej care ni se dă, ca să ne scoatem masca, să devenim mai adevăraţi, mai sinceri, să nu ne mai batem joc de noi înşine. Să lăsăm puţin fotoliul moale, să aprindem măcar o lumânare, să mângâiem, ca să fim şi noi mângâiaţi. Să lăsăm puţin televizorul, trândăvia şi confortul. Să devenim mai serioşi. Să ne venim în fire, să ne dezmeticim, să ne [trezim] şi să aruncăm superficialitatea. Prosperitatea pleacă de la noi. Asupra Greciei se adună nori negri. Deznădejdea dă târcoale de la casă la casă. În scurt timp vom avea tăieri de curent. Ţara se va cufunda în întuneric. Vor ajunge să vândă lumânări şi pe drumuri. Bun este interesul fiecăruia, dar de râvnit este păstrarea demnităţii grecului. Europa vrea să ne sugrume? Grecia se pierde? Nu o vom lăsa să se piardă călcată în picioare. Vom readuce tradiţia noastră ortodoxă, cunoscuta noastră istorie, cumpătarea şi bunăcuviinţa. Slujitorii Biserici erau doctori de suflete şi înţelepţi desăvârşiţi, oameni învăţaţi şi învăţători ai poporului, iar binefăcătorii, suflete nobile. Criza de azi dărâmă din temelii mentalitatea parvenitismului şi – de voie, de nevoie – ne reîntoarcem la un trai limitat la strictul necesar, la simplitate, la bărbăţie sufletească şi la îngăduinţă faţă de ceilalţi. În acest sens, mândria naţională nu este un păcat, iar ecumenicitatea Ortodoxiei este podoabă de mare preţ. Pe grec îl ofensează defăimarea, neadevărul, înşelăciunea, subestimarea şi batjocura. Cuminţenia a fost dispreţuită, ironizată şi scoasă din viaţa noastră şi acum, iată rezultatele. Pudoarea, aruncată la coşul de gunoi, iar deşteptăciunea, politeţea şi nobleţea lăsate de părinţii noştri le-am folosit în scopuri viclene. Mai ales pentru interesul propriu. Această răsturnare a valorilor a fost brutală, dorită şi rapidă. Educaţia s-a călcat în picioare. Principiile, idealurile şi instituţiile, terfelite în mod repetat şi sistematic. Unii, puţini, au reacţionat, dar nu îndeajuns de convingător, temându-se la rândul lor de reacţii. Repetăm: nu există altă soluţie decât acceptarea publică a multelor noastre greşeli, cu toată sinceritatea, îndrăzneala şi smerenia. Nu atât ca să treacă furtuna, ci pentru reîntoarcerea la un mod de viaţă fără stres, teamă, nesiguranţă şi anormalitate. Curăţia este indispensabilă. Am obosit de promisiuni, de neadevăruri, de ieftinătăţi. Nepocăitul paranoic doreşte să stăpânească în continuare, pentru a câştiga roadele nebuniei lui. Răsturnarea imediată corupţiei va contribui cu siguranţă la vindecarea mecanismului guvernamental. Iubirea de virtute îl va întrarma cu tărie pe grec pentru ieşirea din grava criză economică şi din orice criză. Aşa credem, nădăjduim şi ne rugăm”. 16 octombrie 2011 integral la sursa traducerii in limba romana: Graiul Ortodox